in si printre semne…
Mai spre capătul satului era o casă cu lacăt la uşă. Pe prispă, în dreapta era un pat de fier cu un cojoc aruncat peste o saltea. În faţa casei – un măgar.
Am mers mai departe către capătul satului.
La întoarcere, aceeaşi casă, acelaşi lacăt. Acelaşi pat cu acelaşi cojoc – dar mutat în stânga. În loc de măgar era un câine. Lângă casă, în curte, oile se pregăteau de înnoptat.
Un pat care se tot plimba… pesemne că era nehotărât ciobanul.
Cerna Sat. 03.05.2014